Jan 12, 2009

borderline psychotic

un vis în vis. visez în vis că visez deschis.

am ajuns la nivelul ăla de stres unde tărâmul feeric mi-e invadat de probleme mundane.
şi visez proiecte. proiecte care nici n-ar trebui să existe, dar iacătă-le.

şi in lumea mea paralelă le găsesc în fiecare seară, pe laptopul imaginar. vise recurente da, dar ciudat e că au şi continuitate. şi mă trezesc anxios. şi spălându-mă pe dinţi arunc o privire dubioasă reflexiei neclare din oglindă şi verific mental foaia de parcurs a zilei.

şi îmi dau seama cât de ciudată e lumea viselor şi cât de bine se leagă ea de trăirile zilnice.
dar ce se întâmplă când nu mai faci diferenţa între vis şi real? e un semn al schizofreniei?
şi ce înseamnă când ţi-e frică să adormi pentru că simţi că pierzi timp preţios? dacă ar mai fi trăit Eliade...îl intrebam pe el.

iată, deci, un vis trăit.


ca în orice fantasmă care se respectă, întâi apare luna



de acolo, realitatea se bifurcă...


...se transformă...

...se dizolvă.





ps: this is the real thing. panoramă, 5 cadre. nu am modificat saturaţia aşa că să nu aud apropouri. nici nu am greşit wbul, andreea. mersi :D aşa era, aşa l-am văzut, aşa o să-l ţin minte.


pps: efectele dinamice de mai sus sunt din cameră. no stupid photoshop filters.

8 comments:

  1. Poti sa-l intrebi pe Eliade chiar acum. Gasesti in Fragmentarium un eseu despre somn.
    Si iti mai spun ca trebuie sa stai linistit. A dormi nu inseamna a fi in eroare, dimpotriva! In conceptia orientala se acorda lauda somnului! Si nu la modul de venerare a leneviei, ci ca o poarta spre altceva...

    ReplyDelete
  2. Copilu' cu blogu' cu poza!

    Fain.

    Mai vreau.

    ReplyDelete
  3. Visele fac parte din viata.Ce ne dorim si ce urmeaza sa facem sunt in subconstientul nostru.Insa sunt si factori externi care ne influenteaza viata si avem tendinta de a ne retrage pe taramul viselor...

    ReplyDelete
  4. Stresul ne face sa fim mai receptivi la visele noastre.Traim intr-o lume nebuna dar sigura,visele sunt ca un labirint necunoscut si odata prinsi putem pierde contactul cu realitatea...Faine fotografiile...reflecta o lume care trece printr-o schimbare brusca si timpul care fuge extrem de repede.Am scris mult...Scz.Multa multa bafta!:)

    ReplyDelete
  5. felicitari ca ai reusit sa transpui perfect ceea ce simt majoritatea studentilor in sesiune in cateva fotografii

    ReplyDelete
  6. imi place cum "vezi" ce visezi :) evoluezi :)

    ReplyDelete
  7. Apreciez comentariile. ^_^

    Ioana, mulţumesc.

    ReplyDelete

Stay a while and listen...or type.