Nov 12, 2010

rotocoale









     Nu aveam de gând să postez așa curând încă o bucată de arhitectură dar simt că este nevoie, ca să pot contrabalansa controversa iscată de postul de ieri. :))

    Deci, iată, deci. O știți, știți unde e și până și eu m-am plictisit de câte ori am pozat-o.din unghiul ăsta. Da'-n ziua aia caldă de duminică apar niște rotocoale pe sus și nu știam ce-i cu ele, că alți nori nu prea mai erau.

    Dâre de aer superîncis de motoare, la altitudini unde-i vânt destul cât să-l împrăștie dar nu să-l disipe? Poate. Probabil. Cred că da.

   Deci încă o poză produsă de sportul meu preferat: statul cu capul în nori. Și datorez claritatea și culoarea cerului unei ciob polarizator extra atașat lentilei.

5 comments:

  1. Un alt albastru și era potop :)

    ReplyDelete
  2. Eu mi-o imaginez prinsă de sus, de pe clădirea BRD (scris cu capul în jos), iar cerul ăla-i marea, să fim serioşi! Nu vedeţi valurile?

    ReplyDelete
  3. Salutări domnule Nimigean.
    Sunt onorat de acest guest post neplanificat. :))

    Și sincer să-ți zic chiar nu mi-a trecut prin cap asta. Da, îmi păreau ca niște valuri, dar acum că ai spus-o parcă-i așa evident că-i o plajă. :))

    ReplyDelete
  4. Salut, Catalin.
    Te am in reader de ceva vreme si-mi face placere sa mai uit pe imaginile tale.

    Numai bine si multa bafta in directia-n care ai luat-o! :)

    ReplyDelete
  5. Wow, ăia chiar sunt nori? Şi wow, chiar nu asta trebuiau să pară?

    De regulă încerc să mă prind de concept, înainte să citesc explicaţiile şi puteam să jur că se referă la stresul din clădirea băncii care dă nas în nas cu calmul mării.

    ReplyDelete

Stay a while and listen...or type.