Jun 22, 2011

Redescoperă România 7: Transalpina, Câlnic și Gârbova

Bine ai aterizat la postul dedicat ultimei zile din săptămâna petrecută Redescoperind România. Asta-nseamnă că, teoretic, se termină postările pe blog legate de subiectul scurtei noastre peregrinări prin vestul patriei.

Crezi tu? :)) Am destul material pentru măcar încă o săptămână de postări tematice zilnice. Așa că pregătește-te pentru câteva retrospective și cel puțin un album propriu cu Cel Mai Decent Material din ce-am păstrat #dinromânia.

Postul de ieri a avut un succes fulminant. De-ar fi să-l pot reproduce în fiecare zi... Dar nu dai peste o cetate Alba Carolina în fiecare zi. Nici măcar când Redescoperi.

Să-ncepem. Azi sunt guraliv. Că doar e ultima zi.


Am plecat dimineața din Alba Iulia. Am fost ultimul la mașină, ca de obicei. Și-apoi am ajuns la Cetatea Câlnic. Și până să vină o doamnă din deal să ne deschidă poarta din vale eu deja escaladasem zidul. Nimic nou pentru colegii #dinromania.

M-a impresionat acustica din interiorul bisericii. Și detaliul lucrăturii din ce s-a păstrat din lemnăria decorativă. Probabil și pentru că bunicii mi-s din Oltenia și eu mă minunez continuu la diferențele din mai-spre-nord.



Turnul. Cât am fost acolo, clopotul a reverberat de câteva ori prin curtea interioară. Ne place să punem mâna. Suntem interactivi. :-"

Într-o clădire adiacentă: colecția de artă populară și medievală Zoe Vida și Marius Porumb.

Aparent, ei au fost mai interactivi decât noi.

Spatele curții interioare. Între biserică și anexa-muzeu e fântâna. Înconjurată, în mod ironic, de cactuși. Și păzită de sfântul și crucea-i din vârf. Probabil postat acolo să păzească monstrul din adâncuri care mi-a deranjant calmul în timp ce-mi compuneam cadrul. Ulterior dovedit a fi o pompă submersibilă. Mituri.

Am părăsit Câlnic, am ajuns în Gârbova de Sus. Și jos încă o cetate cu turn și ceas.

Dar sus un cimitir îngrădit. Zidul nu ne-a pus probleme. Ce dacă era poarta deschisă.

Conexiune nemijlocită. Nu cred că am văzut vreodată o boltă bisericească mai convingătoare.

Ieșind pe poartă (de data asta), am nimerit în mijlocul unei reuniuni săsești organizată pentru localnicii care au părăsit Gârbova cu mulți ani în urmă.

Echipați cu fanfară, salopete, bretele și domni vorbitori de limbă germană.



Drumul spre Transalpina a început cu prima oprire la primul baraj apărut în cale. Căldură mare, chiar și la altitudinea asta.


Următoarea oprire a fost la o cabană din Valea Sebeșului. Ciorba de burtă bună nu e gata chiar imediat așa c-am început să explorez împrejurimile.

Chiar și pe sub brazi, tăvălit prin cetină, nu chiar aproape de lizieră, am auzit chemarea la masă. Aparent, am obiceiul să fug de lângă grup așa că au dezvoltat un sistem bazat pe eco-locație ca să mă depisteze. Ca Marco-Polo, dacă vrei.


Fără stare. Am văzut mult mai multe motociclete pe Transalpina decât orice alt tip de vehicul. N-am rezistat să nu fac un panning turistului motociclist venit să redescopere exotica Grădină Carpatină.

Vremea e foarte schimbătoare la munte. În special la înălțime.

Restul drumului, până-n vârf, mi l-am petrecut jumătate ieșit pe fereastră.

Cu dreapta țin camera, cu stânga țin breteaua camerei în tensiune. Pentru stabilitate. Și pentru că n-am cea mai sigură mână dreaptă.

Asfaltul proaspăt turnat și deja rupt în curbe. O minunăție.

Tradiționala specială de off-road.

Lumina s-a stricat rapid sus. Doar prin căldări mai prindeai atmosferă mai clară.

 De pe un versant pe altul muntele îți arată obrazul.

Atât pentru azi. Revin mâine. Revii și tu.
Dacă vrei să vezi și restul posturilor mele din seria Redescoperă România, selectează tagul  #dinromania.

Redescoperă România este un proiect Petrom, împreună cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul Național al Țăranului Român.

No comments:

Post a Comment

Stay a while and listen...or type.